Deschide cu articolul [ "O recenziune..."] publicat în Convorbiri literare în 1 august polemica cu G. Zotu în apararea "Logicii lui Maiorescu" acuzat de plagiat; pe care o continua cu "Observatii critice", articol publicat în Curierul de Iasi (12 august); si reprodus în Timpul în 6, 7, 8 septembrie; polemica pregateste plecarea lui la Bucuresti.
Elogiaza în doua articole din 12 octombrie eroismul armatei române în luptele de la Grivita si Plevna, pe frontul, din Balcani aflându-se si Matei, fratele sau, locotenent în armata româna.
Paraseste în 25-26 octombrie redactia Curierului de Iasi; determina în configuratia Partii neoficiale în curs de un an si jumatate o deschidere spre viata politica si economica si spre miscarea culturala si artistica.
Incepe între 27 octombrie-4 noiembrie activitatea ca redactor la Timpul, cotidianul bucurestean, întemeiat în 15 martie 1876; organ de presa al Partidului Conservator.
Publica în Timpul în 11, 13, 14, 18, 21 si 23 decembrie "Icoane vechi si icoane noua", studiu privind tezele sale social-politice; model de tratare a problemelor politice prin discursul critic si limbajul elevat, rar întâlnit în presa vremii.

1878

Gheorghe Eminovici, tatal sau, înstraineaza partea sa din mosia razaseasca de la Ipotesti sa acopere obligatiile dotale asumate la casatoria Aglaei cu Ioan Drogli în 1871.
Publica în Timpul în 3, 4, 7, 8, 10 si 14 martie "Basarabia, studiu istoric" privind aceasta provincie româneasca campania de presa contra politicii anexioniste a imperiului tarist.
Inceteaza din viata D. Petrino în 4 mai; îi recunoaste talentul; victima a "coteriei politice".
Este scos din redactia Timpului pentru orientarea politica ce o da ziarului. Trimis la Floresti, în Oltenia, la mosia lui N. Mandrea, unde ramâne din mai si pâna în iulie; traduce primul volum al tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichte der Rumänen. Se tipareste cu titlul Fragmente din istoria românilor în 1879.
Inceteaza din viata în 4 august Stefan Micle, rector al Universitatii din Iasi; Veronica Micle staruie pe lânga Eminescu sa intervina în reglementarea drepturilor la pensie dupa sotul ei.
I. A. Cantacuzino, redactorul sef al ziarului Timpului îi cere lui Maiorescu într-o scrisoare din 19 octombrie sa intervina pe lânga Eminescu, care transforma ziarul în tribuna a propriilor opinii.

Participa la Iasi la a XV-a aniversare a "Junimii" iesene în 12 noiembrie; I. L. Caragiale citeste "O noapte furtunoasa", iar I. Slavici nuvela "Gura satului"; nu avem informatii ca poetul ar fi citit din scrierile sale.
Publica în Convorbiri literare poeziile "Povestea teiului", "Singuratate", "Departe sunt de tine"(1 martie) si evocarea "Pastele" (16 aprilie), cu referiri la Goethe, Mozart, Rafael, Newton.

1879

Deschide în 18 aprilie campania de presa în afacerea Warszawsky si denunta într-o suita de articole abuzurile în rechizitiile facute în timpul Razboiului de Independenta sub patronajul guvernului liberal; ruinarea taranimii.
Publica studiul "Cestiunea evreiasca" în 24 mai si 12, 13 si 21 iunie; cercetare economica sustinuta cu date statistice.
T. Maiorescu adreseaza ziarului Timpului o scrisoare cu data de 14 iulie 1879; cerându-i sa faca cunoscut ca nu colaboreaza la acest cotidian si nu-si asuma raspunderea pentru articolele publicate în coloanele sale.

(Curtea interioara a cladirii unde a functionat ziarul "Timpul")

Angajeaza Timpul în 25 octombrie în dezbaterea publica privind rascumpararea cailor ferate; demonstreaza într-o suita de articole ca se opera o afacere oneroasa pentru statul român.
Publica în Convorbiri literare poeziile "De câte ori iubito", "Rugaciunea unui dac", "Atât de frageda" (1 septembrie), "Afara-i toamna", "Sunt ani la mijloc", "Când însasi glasul", "Freamat de codru", "Revedere", "Foaie vesteda", "Despartire" ( 1 octombrie). Vine la Bucuresti Veronica Micle si este prezentata de Eminescu drept "logodnica sa".