biografie - (paginile 7-8)
menu

1870

Frecventeaza în semestrul de iarna 1869/1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt, introducere în filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru atitudinea lor fata de filozofia kantiana. Publica în ziarul Albina în doua numere din 7/19 si 9/21 articolul "O scriere critica". Ia apararea lui Aron Pumnul împotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, "Putine cuvinte despre coruperea limbii române în Bucovina" tiparita la Cernauti în 1869 aratând ca meritul profesorului cernautean sta în faptul ca da "consistenta si constiinta nationala maselor"si face din ele "o natiune". Publica în Familia în 18/30 ianuarie articolul "Repertoriul nostru teatral", examinare critica a productiei românesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa în publicistica culturala. Publica în Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: "Sa facem un congres", (5/17 aprilie), "ėn unire e taria"(10/22 aprilie) si "Echilibrul" (22 aprilie/4 mai, 29 aprilie/11 iunie); în care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale si îl califica "o fictiune diplomatica". Justitia ungara îi intenteaza un proces de presa; nu cunoastem mersul si nici sfârsitul sau. Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea în publicistica politica. O delegatie de studenti români din Viena între care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la spitalul din Dšbling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi, care evoca întâlnirea în amintirile sale. Isi începe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia "Venere si Madona" (15 aprilie), careia îi urmeaza "Epigonii" (15 august) si proza "Fat-Frumos din lacrima"(1/15 noiembrie). O bogata corespondenta cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene.

1871

Aglaia, sora sa, se casatoreste la Ipotesti în 7 ianuarie cu Ioan Drogli, profesor în Cernauti; Au trei copii: Veturia, moarta de mica, Georg si Ioan. Publica în Convorbiri literare în 1 martie poezia "Mortua est"; a treia poezie dupa "Venere si Madona" si "Epigonii"; si retine atentia lui Maiorescu care îi recunoaste talentul. Are loc la 8 aprilie sedinta de unificare a

celor doua societati studentesti din Viena; ocazie cu care ia nastere Societatea Academica Sociala Literara "România juna" din Viena; sunt alesi Ioan Slavici, presedinte, si Eminescu, bibliotecar; societatea, cunoscuta sub numele de "România juna", se va impune ca una din cele mai importante societati studentesti. Se tine serbarea de la Putna din 14-16 august, organizata de studentii români de la Universitatea din Viena. Slavici este presedinte al comitetului de organizare iar Eminescu, secretar. Programata pentru august 1870 se amâna din cauza izbucnirii razboiului franco-german. Poetul justifica aceasta hotarâre într-un articol, "Notita asupra proiectatei întruniri la mormântul lui Stefan cel Mare la Putna", publicat în Convorbiri literare în 15 septembrie 1870. La serbarea care reuneste studentii din provinciile românesti participa si personalitati ale vietii culturale românesti, expresie a solidaritatii nationale. Congresul studentesc propus de Eminescu îsi tine lucrarile dupa festivitate în 16/28 august; se adopta ca program de actiune a tinerei generatii lupta pentru unitatea culturala, care sa conduca si la cea politica. Se înscrie în octombrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Viena; si îsi întrerupe studiile în timpul pregatirii Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc.

(Universitatea din Viena)

1872

Frecventeaza cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Viena în semestrul de iarna 1871/1872 si semestrul de vara 1872. Audiaza prelegerile profesorilor: Robert Zimmermann, istoria filozofiei, Theodor Vogh, pedagogie si logica, Rudolf Ihering, drept roman, Heinrich Siegel, dreptul german, Karl Ludwig Ritter von Arndts, drept roman. Alaturi de prelegerile acestor profesori frecventeaza si cursurile lui Lorenz Jacob von Stein, filozofia dreptului si economie politica, Franz Xavier von Neumann-Spallart, statistica, Ernst Brücke, fiziologie si anatomie microscopica, Joseph Hyrtl, anatomie descriptiva si topografica; asista la consultatii si disectii si participa la experientele de fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala din Viena. Manuscrisele cuprind un mare numar de texte din epoca studiilor vieneze.

 

paginile 9_10paginile 7_8
^
pagina principala scrisori marturii critice opera pagina principala bibliografie