|
biografie
- (paginile 9-10)
|
||||||
![]() |
||||||
![]() |
Participa
în septembrie, pentru prima oara, la sedintele "Junimii" iesene;
unde citeste nuvela "Sarmanul Dionis" si poeziile "Egipetul",
"Inger si demon" si "Floare albastra". Publica în
Convorbiri literare în 1 octombrie "Egipetul", fragment
din "Panorama desertaciunilor", poem de evocare a succesiunii
civilizatiilor umane.
Publica în Convorbiri literare în 1 decembrie si 1 ianuarie 1873 nuvela "Sarmanul Dionis". Epocii studiilor vieneze apartin însemnarile filozofice si de drept, precum si marile poeme ramase în manuscris. La îndemnul lui Maiorescu se înscrie în 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din Botosani; la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste câteva luni o bursa de la T. Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului. 1873 Audiaza
la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin în semestrul
de iarna 1872/1873, semestrul de vara 1873, semestrul de iarna 1873/1874
si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen Dühring, filozofie
si economie politica, Eduard Zeller, istoria filozofiei, Hermann Bonitz,
istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl
Richard Lepsius, istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana,
Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia
fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond,
stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine Dühring
prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie
nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de "psihologia
popoarelor", disciplina întemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus
în 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si
Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind
"psihologia popoarelor". 1874 Corespondenta în germana cu T. |
![]() |
Maiorescu
privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la
Universitatea
din Iasi; pentru care nu se considera pregatit sa tina prelegeri universitare;
putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, începe
traducerea tratatului lui Kant, "Critica ratiunii pure"; si
amâna astfel sustinerea doctoratului la Berlin optând pentru
Jena, pretext fata de Maiorescu pentru întreruperea studiilor universitare. (Universitatea Humboldt din Berlin, infiintata in anul 1810) Delegat
în comisii formate din profesori universitari si din învatamântul
mediu sa asiste la examene la institutiile de învatamânt iesene. |
![]() |
||
![]() |
||||||