Publica în Convorbiri literare în 1 decembrie si 1 ianuarie 1873 nuvela "Sarmanul Dionis". Epocii studiilor vieneze apartin însemnarile filozofice si de drept, precum si marile poeme ramase în manuscris.
La îndemnul lui Maiorescu se înscrie în 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din Botosani; la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste câteva luni o bursa de la T. Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului.
1873
Audiaza
la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin în semestrul
de iarna 1872/1873, semestrul de vara 1873, semestrul de iarna 1873/1874
si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen Dühring, filozofie
si economie politica, Eduard Zeller, istoria filozofiei, Hermann Bonitz,
istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl
Richard Lepsius, istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana,
Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia
fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond,
stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine Dühring
prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie
nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de "psihologia
popoarelor", disciplina întemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus
în 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si
Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind
"psihologia popoarelor".
Gheorghe, fratele mai mare, locotenent în armata româna este
pus în disponibilitate din cauza de boala. Se sinucide la Ipotesti
în 21 septembrie.
1874
Corespondenta în germana cu T.
Maiorescu
privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la
Universitatea
din Iasi; pentru care nu se considera pregatit sa tina prelegeri universitare;
putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, începe
traducerea tratatului lui Kant, "Critica ratiunii pure"; si
amâna astfel sustinerea doctoratului la Berlin optând pentru
Jena, pretext fata de Maiorescu pentru întreruperea studiilor universitare.
Calatorie în august în Königsberg, orasul lui Kant, la
Cracovia si la Lemberg; investigatii în arhive; necesitatea unei
pregatiri în slavistica; traduce gramatica paleoslava, care ramâne
în manuscris.
Consiliul de Ministri îl numeste, la propunerea lui Maiorescu, bibliotecar
al Bibliotecii Centrale din Iasi cu începere din 10 septembrie,
post în care va desfasura o sustinuta activitate pentru îmbogatirea
Bibliotecii Centrale cu publicatii din vechiul scris românesc.
(Universitatea Humboldt din Berlin, infiintata in anul 1810)
Delegat
în comisii formate din profesori universitari si din învatamântul
mediu sa asiste la examene la institutiile de învatamânt iesene.
Ii raspunde Veronicai Micle în noiembrie 1874 la invitatia pe care
i-o face sa participe la seratele ei literare.
Inceteaza din viata la Berlin, în 29 noiembrie, Serban, fratele
mai mare, medic cu renume care studiase medicina la Ereangen, München
si probabil si la alte universitati germane. Este al treilea fiu al caminarului,
dupa Ilie si Gheorghe, care sfârseste tragic în plina ascensiune
intelectuala.
Colaboreaza la Convorbiri literare cu articole culturale si cu poezia
"Imparat si proletar", prima versiune a poemului "Umbre
pe pânza vremii".
